Bun...azi m-am decis sa scriu pe blogg-ul meu minunat.M-am decis sa scriu despre bucuria culorii, despre bucuria de a face ceva ce stii ca va fii vazut de multa lume , despre bijuurile mele...
O , da imi sunt foarte dragi...fiecare are o poveste a sa si cand am vandut prima bijuterie parca am dat o parte din mine...imi tot ziceam in cap "sa n-o alegi pe aia, nici pe aia, nici..".Dar a fost si o mare bucurie totodata stiind ca bijuurile mele vor iesi in lumea mare , vor cunoaste oameni noi...m-am bucurat ca sunt considerate a fi frumoase asa..imperfecte cum sunt ele...si mai ales m-am bucurat ca am putut oferi CULOARE oamenilor din jur chiar asa cum vroiam...
Mergand cu mijloacele de transport am observat ca sunt oameni in marea asta de oameni "cenusii" care totusi mai intorc capul si un zambet timid cand dau cu ochii de o brosa cu o buburuza colorata sau o bratata colorata si asta ma bucura enorm si privelistea vine cu un suras larg de la purtator(in acest caz moi) cred cateodata ca prea larg ca apoi se uita ca si cum as fii o nebuna sau ceva...
Cred ca am descoperit si un alt scop in confectionarea de bijuterii din lut polimetric si anume sa scapam de odioasele bijuuri chinezesti pe care le gasesti la tot pasul la gatul , la urechile femeilor .Mi se par asa..moarte, lipsite de orice bucurie , mi se par cenusii chiar daca sunt colorate...pe cand astea imi inspira caldura , dragoste , bucurie..si nu zic numai de ale mele in general cand vedeam pe cineva cu astfel de bijuuri intorceam instantaneu capul si zambetul afereand pentru ca stiu ca in ele se ascunde pasiune, maini dibace , oameni cu sufletul frumos ...nu masinarii care le fac pe banda .Asadar poate odata vom decalansa un razboi acestor bijuterii facute de masinarii...poate odata vom invata cu totii sa pretuim adevarata frumusete a lucrurilor imperfecte.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu